Choosing by Advantages (CBA) este un sistem colaborativ și transparent de luare a deciziilor dezvoltat de Jim Suhr, care cuprinde mai multe metode. ACB include metode pentru aproape toate tipurile de decizii, de la foarte simple la foarte complexe (Suhr 1999). Poate că cea mai utilizată metodă CBA este Metoda Tabulară, care este folosită pentru a alege dintre două sau mai multe alternative care se exclud reciproc, care nu au costuri egale. Exemple de decizii în care o echipă trebuie să aleagă dintre alternative care se exclud reciproc sunt în afacerile de zi cu zi includ: alegerea unui material de construcție, a unui antreprenor general, a unui echipament, a unui proiect de clădire și pe cine să angajeze. Metoda tabelară CBA poate fi utilizată pentru decizii moderat complexe până la foarte complexe, permițând documentarea acestor decizii într-un mod transparent.

Scopul principal al metodei CBA este de a ajuta factorii de decizie să diferențieze alternativele și să înțeleagă importanța acestor diferențe. În CBA, deciziile se bazează pe avantajele alternativelor, care sunt diferențe pozitive, nu avantaje și dezavantaje; aceasta evită dubla numărare. De exemplu, să presupunem că Ioan are 6 picioare înălțime, iar Petru are 5 picioare înălțime, diferența de înălțime este de un picior. Dacă folosim regula „cu cât mai înalt, cu atât mai bine” ca criteriu de judecată, diferența de un picior poate fi văzută ca un avantaj al lui Ioan sau un dezavantaj al lui Petru. Prin urmare, în CBA considerăm doar diferența de un picior ca un avantaj al lui John. Apoi vom găsi alte diferențe între Petru și Ioan, cum ar fi diferența de viteză sau putere, și vom stabili criterii de judecată pentru a descrie aceste diferențe drept avantaje. Odată ce avantajele fiecărei alternative sunt decise, factorii de decizie trebuie să evalueze importanța acestor avantaje făcând comparații între ele. Urmând metoda CBA, deciziile sunt ancorate de fapte relevante, iar deciziile sunt specifice unui context dat, cum ar fi alegerea unui jucător de baschet pentru echipa școlii.

Pentru a explica cum se folosește Metoda tabelară CBA, voi introduce un exemplu foarte simplu, explicând modul în care Andy, un tânăr inginer din echipa UTOPIAN, alege o mașină pentru a cumpăra urmând Metoda tabulară CBA în 7 pași (Figura 1).

Figura 1. Etapele CBA

Pasul 1: Andy identifică alternative care ar putea aduce avantaje importante față de alte alternative. Alternativele pe care Andy le-a identificat pentru alegerea unei mașini sunt:

Pasul 2: Andy definește factori cu scopul de a diferenția între alternative. În CBA, este important să se identifice factorii care vor dezvălui diferențe semnificative între alternative. Factorii pe care îi ia în considerare sunt:

• Economie de combustibil (mpg)
• Spațiu portbagaj (litri)
• Fiabilitate

Pasul 3: Andy decide asupra criteriilor de judecată. Andy va folosi criteriile pentru a evalua atributele alternativelor. Andy a decis să folosească următoarele criterii, raportate la fiecare factor:

• Mai sus e mai bine
• Mai mult e mai bine
• Mai mult e mai bine

Pasul 4: Andy rezumă atributele sau caracteristicile fiecărei alternative. Andy a făcut câteva cercetări și apoi este capabil să rezumă atributele alternativelor din tabelul 1:

Tabelul 1. Rezumat atribute (atributele au fost create pentru acest exemplu)

Pasul 5: Andy identifică atributul cel mai puțin preferat pentru fiecare factor și apoi decide asupra avantajului atributului fiecărei alternative față de cel mai puțin preferat.

• Atributul cel mai puțin preferat pentru economia de combustibil este de 18 mpg. Tabelul 2 arată atributul cel mai puțin preferat subliniat. Prin urmare, Toyota Camry Hybrid are un avantaj cu 22 mpg mai mare decât SUV-ul BMW X5, iar Mercedes Clasa C are un avantaj cu 4 mpg mai mare decât SUV-ul BMW X5.
• Atributul cel mai puțin preferat pentru factorul de spațiu al portbagajului este de 2 litri. Tabelul 2 arată atributul cel mai puțin preferat subliniat. Prin urmare, ambele alternative Toyota Camry Hybrid și Mercedes C Class au avantajul de a avea încă 3 litri față de SUV-ul BMW X5.
• Atributul cel mai puțin preferat pentru factorul Fiabilitatea este fiabil. Tabelul 2 arată atributul cel mai puțin preferat subliniat. Prin urmare, SUV-ul BMW X5 are avantajul de a fi mai fiabil decât Toyota Camry Hybrid și Mercedes Clasa C.

Tabelul 2. Avantaje decisive

Pasul 6: Andy decide asupra importanței avantajelor (IofAs). În primul rând, Andy a selectat avantajul primordial, care este cel mai important avantaj dintre toate. În acest caz, Andy a ales ca avantaj suprem avantajul Toyota Camry Hybrid de 22 mpg mai mare decât SUV-ul BMW X5, pentru că este cea mai importantă diferență pentru el și i-a atribuit 100 de puncte în scara IofAs. În al doilea rând, Andy a folosit avantajul primordial ca punct de ancorare pentru a cântări alte avantaje făcând comparații. În al treilea rând, Andy a însumat IofA pentru fiecare alternativă (Tabelul 3).

Andy a atribuit 20 IofA avantajului Mercedes C Class de a avea 4 mpg mai mare decât SUV-ul BMW X5, deoarece nu este la fel de important în comparație cu avantajul primordial. Andy a atribuit 50 IofA Toyota Camry Hybrid și Mercedes C Class avantajul de a avea cu 3 litri mai mult spațiu în portbagaj decât SUV-ul BMW X5 deoarece este o diferență medie față de avantajul primordial. Andy a atribuit 30 IofA SUV-ului BMW X5 avantajul de a fi mai fiabil decât Toyota Camry Hybrid și Mercedes Clasa C, deoarece este o diferență oarecum semnificativă față de avantajul primordial.

Tabelul 3. Decizia importanței avantajelor

Pasul 7: În cele din urmă, Andy evaluează datele de cost pentru a compara IofA. În acest caz, Toyota Camry Hybrid are 150 IofA, ceea ce este mai mult decât SUV-ul BMW X5 (30 IofA) sau Mercedes Clasa C (70 IofA). Costul Toyota Camry Hybrid este de aproximativ 18.000 USD, SUV-ul BMW X5 este de aproximativ 55.000 USD, iar Mercedes Clasa C este de aproximativ 40.000 USD. Prin urmare, Toyota Camry Hybrid este mai ieftină pe termen scurt și, de asemenea, pe termen lung datorită economiei de combustibil și oferă, de asemenea, mo. Prin urmare, Andy decide să aleagă Toyota Camry Hybrid.

Figura 2. Importanța avantajelor față de cost

Andy și-ar putea reconsidera decizia în ansamblu, încorporând informații noi, cum ar fi alți factori sau alternative noi. În acest caz, și-ar putea actualiza cu ușurință decizia folosind metoda tabelară CBA.

Mai multe studii (Arroyo et al., 2012, 2013, 2015) au arătat că CBA este utilă în sprijinirea luării deciziilor individuale și de grup, oferind o justificare clară pentru documentarea unei decizii, acestea având mai multe implicații în managementul proiectelor, îmbunătățirea proceselor de proiectare și construcție. . CBA poate ajuta factorii de decizie să evite modificările târzii și iterațiile negative din cauza luării decizionale proaste.

Dacă doriți să aflați mai multe despre CBA, vă rugăm să vizitați materialele de instruire disponibile, inclusiv cărți recomandate, lucrări de cercetare și seminarii web, la: www.paramountdecisions.com, sau semnează aici pentru viitor webinar introductiv gratuit.

Referințe

1. Arroyo, P., Tommelein, ID și Ballard, G. (2012) „Deciding A Sustainable Alternative By ‘Choosing By Advantages’ In the AEC Industry”. IGLC 20th, San Diego, CA.

2. Arroyo, P., Tommelein, I. și Ballard, G. (2013). „Folosirea „Alegerea după avantaje” pentru a selecta plăcile de tavan dintr-o perspectivă globală durabilă.” Proc. a 21-a ani. Conf. Int’l. Group for Lean Construction (IGLC), Fortaleza, Brazilia, 309-318.

3. Arroyo, P., Tommelein, I. și Ballard, G. (2015). „Selectarea materialelor durabile la nivel global: un studiu de caz folosind alegerea după avantaje” ASCE, J. Constr. ingr. și Mgmt., în presă.

4. Suhr, J. (1999). „Sistemul decizional alegerea după avantaje.” Cvorum, Westport, CT, SUA, 304 p.